Faalilolilo Lonetona: Faʻamataloa 'Anamua' Roma '

Savalia Lenei Auala e Aveesea ai se Nofoaga Faalilolilo Lonetona

I lalo o le auala, i totonu o se alalaupapa, patipati se faamau mo se malamalama ma e mafai foʻi ona e mauaina le Bath Bath baths i Totonu o Lonetona. O lenei faatosinaga e aunoa ma le faʻamoemoe e pulea e le Westminster Council e fai ma sui o le National Trust ma e mafai ona faigata ona maua ona ua ou tuʻu faʻatasi nei faatonuga manino. E mafai ona e kiliki i luga o ata uma e matamata ai i se ata lapoa.

Faʻamatalaga e uiga i Lonetona Roman Baths

O le mea muamua lava e matauina, o nei taele e matua foliga mai e le o Roma. E foliga mai latou te toe foʻi mai i le 16th po o le amataga o le 17 seneturi, ae na talitonu moni na latou matua tele ina ua latou iloa i le faaiuga o le 18 seneturi.

O le 'Roman Baths' na foliga mai o se vaega o le fausiaina o Arundel House ma masalo o se tane e teu ai meaai poʻo se mea e teu ai. O Thomas, Lua Earl o Arundel ma Surrey o se tagata iloga o tagata anamua ma o le Arundel House e faamanatuina o le nofoaga muamua i le atunuu lea na tuu ai se faaputuga o le taina anamua ma le maa i luga o faaaliga faalauaitele-o le a le mea o loo ola nei i le vaega o The Ashmolean Fale Mataaga , i Oxford, e pei o le Arundel Marbles.

O le uluai tusiga tusitusia i le baths e mai se tusi na lolomiina i le 1784 lea e faasino i se "tafaoga faamasani masani" i totonu o le potu o le fale. O le tusi lona lua i totonu o se tusi na lolomiina i le 1842 e faatatau i se "Roman Spring Bath" i le 5 Strand Lane ma fautua mai na fafagaina e le punavai i le lotoifale i Holywell Street.

O le 'Roman Baths' na siitia atu i tagata Victorians mo o latou soifua maloloina ma sa tumau pea le tatalaina seia oo i le faaiuga o le 19 seneturi.

Na fausia e Strand Lane le tuaoi i le va o aulotu o St Clement Danes ma St Mary le Strand ma i le 1922, o le Rector o St. Clement Danes , na faatau mai le taele e puipuia ai i latou mai le talepe. Na faʻaalia i le taele le faʻaalia seia oʻo mai le taua i le 1939 ma foaʻi atu i le National Trust i le 1947.